Blog SPHINX IT

Câteodată şi software-ul își găsește vocea

Sphinx IT SAP Business One history product evolution

Istoria SAP Business One, capitolul 10 – despre evoluția produsului

By | SPX Blog | No Comments

Privind retrospectiv, autorul seriei despre apariția și dezvoltarea soluției SAP Business One, Ilan Tal, constată că au existat 3 faze majore în evoluția acestui produs software, respectiv în ultimii 15 ani, echipa de dezvoltatori a trecut prin:

• 2003 – 2007: trei versiuni regionale pentru accelerarea expansiunii geografice (versiunile 6.x & 7.x)

• 2008 – 2010: unificarea codului, inițiative pe linia de calitate a produsului și activități legate de funcții de bază (lansările 8, 8x)

• 2011 – prezent: deținerea unui rol principal în inovații și digitizare: SAP HANA, aplicații mobile, nor și multe altele (versiunile 9.x)
Fiecare dintre aceste perioade are povestea și caracteristicile sale proprii, pe care autorul le detaliază.

 

Echipa din Bratislava – context și relevanță (2003-2007)

 

După primul succes de piață înregistrat cu clienți noi din diverse regiuni, SAP Business One a devenit încet, sigur o soluție global viabilă. Pașii importanți în ce privește acoperirea de afaceri au permis produsului să treacă la pasul următor, însă, cu toate acestea, echipa a realizat rapid că există lacune care ar putea împiedica produsul să progreseze atât la nivel global, cât și local.

Unele din aceste lacune priveau bunele practici și funcționalități la nivel mondial, altele țineau de probleme juridice, ce împiedicau echipele locale de vânzări să comercializeze produsul pe piața locală, iar altele au fost funcționalități pe care concurenții SAP Business One le aveau în produsul lor de bază, însă care lipseau din acest produs la momentul respectiv.

A fost înființată o echipă de lucru al cărei scop era de a se concentra în totalitate pe acțiunile de curățare, corectare și construire a unor fundamente absolut necesare pentru o creștere viitoare. În acest scop, așa-numita listă de „251 probleme critice” a devenit planul de execuție destinat să pregătească produsul pentru următorul val de expansiune. După câteva luni de colectare a informațiilor și de prioritizare a problemelor, echipa a revenit cu un plan referitor la momentul și modalitatea de rezolvare a lacunelor, respectiv privind permiterea atingerii următorului nivel pentru SAP Business One.

Parte a acestui plan a fost spre exemplu echipa din Bratislava, Slovacia. Aceasta a debutat ca şi centru de cercetare și dezvoltare a SAP Business One pentru a fi modernizată în 2016 și a deveni SAP Labs Slovacia, apoi parte a rețelei globale SAP Labs. Scopul inițial al acestei echipe a fost de a localiza SAP Business One pentru țările din Europa de Est, ceea ce a inclus livrarea unui „instrument de conversie în euro” pentru țările din UE care și-au schimbat moneda în euro.

 

Unificarea codului și renunțarea la versiunile regionale (2008-2010)

 

Înainte de 2007, SAP Business One a avut 3 versiuni regionale diferite pentru a maximiza viteza de expansiune internațională. A existat o gamă largă de diferențe între localizări, ce asigura respectarea legislației și a celor mai bune practici locale.

Expansiunea rapidă a produsului ca și parte a globalizării a condus însă la o explozie a complexității, cerințelor și designului acestuia. Pentru a depăși această provocare, a fost nevoie de o intervenție majoră – soluția aleasă presupunând unificarea tuturor liniilor de codare ale versiunilor regionale și efectuarea unei refactorizări semnificative a codurilor, pentru a construi o infrastructură unică suficient de sofisticată ca să susțină o creștere viitoare sustenabilă.

După depășirea numeroaselor provocări, versiunea 8.8 a fost lansată cu succes în 2009. A fost atât o etapă importantă, cât și un punct de cotitură în istoria SAP Business One. Produsul a atins un nou nivel de maturitate, de adaptare la piață și de calitate, cu costuri de solicitări de servicii pentru clienți și de întreținere semnificativ reduse. Baza de cod unificată și renovată a stabilit o fundație solidă atât pentru inovația în pas rapid, cât și pentru o creștere sustenabilă, profitabilă pentru SAP și pentru ecosistemul său din întreaga lume pentru următorii ani.

*Material tradus & adaptat după această sursă
Continuarea în episodul 11, pentru care vă invităm să urmăriți update-urile blogului nostru.

Sphinx IT SAP Business One alegere ERP IMM

Cum alegem un software EPR potrivit pentru compania noastră

By | SPX Blog | No Comments

La recomandarea colegei noastre Ioneta Kaycsa, specialist SAP Business Development & Project Management, vă prezentăm rezolvarea acestei dileme așa cum apare ea într-un articol din ET Online.

Întrucât organizațiile de tip IMM se văd confruntate cu faza de tranziție către un statut global, pentru care au nevoie de sprijinul tehnologiilor moderne ca să poată supraviețui pe termen lung, cerințele esențiale se modifică. Aceste companii au nevoie de resursele potrivite ca să își poată schimba după nevoie capacitățile de bază ale întreprinderilor, pentru a genera oportunități sporite de venituri. Deținerea unui software ERP (Enterprise Resource Planning), oferă flexibilitatea necesară pentru a face astfel de schimbări.

 

Depășirea obstacolelor la nivel de mentalitate

 

Dacă până nu demult deținerea unui ERP era atributul companiilor mari, sau era legată de atingerea unui anume prag de amploare în operațiuni, acum este clar că IMM-urile pot investi într-un ERP performant încă de la început. Cu un astfel de program, acestea pot beneficia de capacități de analiză integrate și de o implementare rapidă ce le pune la dispoziție apoi cele mai bune practici pentru diverse procese de afaceri, inclusiv cele financiare, de producție, HR, achiziții și cele de management al lanțului de aprovizionare.

În loc să se concentreze pe motivele pentru care în trecut un IMM amâna momentul adoptării unui sistem ERP, organizațiile de succes de astăzi se uită mai degrabă la motivele pentru care un astfel de program nu poate lipsi din portretul tip al companiei mici sau mijlocii moderne. Un ERP performant presupune:

1. Adopția concomitentă a celor mai bune practici din industrie;
2. Prezența și acțiunea imediată, live, a liderilor de afaceri;
3. Inteligența software-ului, trecând dincolo de automatizare, la sugestie contextuală, pe bază de roluri;
4. Integrarea deplină, prin conectarea fluxurile de lucru interne și a întregul lanț de valori.

 

Parametrii ce determină alegerea corectă

 

Conform articolului pe care l-am parcurs și rezumat pentru dvs., tot ceea ce au de făcut companiile este pur și simplu să răspundă la cinci întrebări simple, pentru a alege ERP-ul potrivit. Acestea sunt legate de: numărul curent al angajaților, industria în care își desfășoară activitatea, opțiunea de implementare, complexitatea afacerii și creșterea anticipată a numărului angajaților.

Odată realizat acest portret de finețe al propriei afaceri, următorul pas constă în analiza ERP-urilor disponibile, fiind atenți la următoarele caracteristici:

1. Găsirea unui ERP care acoperă toate funcțiile afacerii și oferă cele mai bune practici din industrie;

2. Garanția că acest ERP poate crește împreună cu dvs., punându-vă a dispoziție toate beneficiile unui ERP SaaS (software-ca-şi-serviciu);

3. Disponibilitatea oricând, oriunde, având în vedere că asigurarea flexibilității și accesibilității în mediul de lucru sunt extrem de necesare la ora actuală;

4. Existența unui ecosistem de parteneri experimentați pentru o implementare rapidă – pachete rapide de implementare bazate pe industrie, care sunt construite, vândute și sprijinite de parteneri;

Soluțiile integrate folosesc software-ul și inovațiile de bază ERP în combinație cu proprietatea intelectuală a partenerului, oferind un timp rapid de obținere a valorii, riscuri reduse, și o previzibilitate ridicată în raport cu cotele de preț.

*Vă invităm să ne contactați pentru a ne adresa orice întrebări suplimentare cu privire la SAP Business One – soluția SAP destinată IMM-urilor, de a cărei implementare ne ocupăm, în calitate de parteneri experimentați SAP!

Sphinx IT SAP Business One istorie

Istoria SAP Business One, partea a 9-a: cum a apărut programul SAP PartnerEdge

By | SPX Blog | No Comments

Programul SAP PartnerEdge a fost primul efort semnificativ al SAP de a coopera și a relaționa cu partenerii de canal în cadrul unui concept structurat pentru avantaj mutual. Programul a început axat pe 2 produse – SAP Business One – unde parteneriatul era unul complet, și SAP Business All-in-One, o afacere cu parteneriat parțial.

Programul început cu cele două produse acoperea la momentul redactării acestui episod din istoria SAP Business One de către Ilan Tal peste 65 de produse SAP. Cele 2000 de companii partenere la nivelul anului 2005 au devenit mai mult de 17.000 de companii partenere având peste două milioane de experți angajați în ecosistemul SAP. Comparativ, față de cei 38.000 de clienți din 2005, s-a ajuns la peste 400.000 de clienți.

Pentru a caracteriza cel mai bine această latură a Sap Business One, autorul l-a lăsat pe Jerry Rosa – actualmente Senior Partner Marketing/Communications Specialist at SAP, să își aducă aminte despre modul în care s-a realizat o ascensiune imensă pe piață pentru acest produs.

 

Moment prielnic pentru cooptarea de noi parteneri SAP

 

Directorii SAP știau că pentru a capta o parte mai mare a pieței IMM-urilor, au nevoie să apeleze la parteneri, aceștia fiind cheia pentru creșterea cotei de piață împotriva unor jucători precum Microsoft, Oracle, Infor, Intuit și alții.

Companiile de amploarea celor menționate aveau un element care le lipsea celor de la SAP la acel moment: un program global destinat partenerilor de canal. Organizații precum Dell, HP, Microsoft. Lotus / IBM, Symantec, Adobe și alții avuseseră ani de zile la dispoziție pentru a-și îmbunătăți abilitățile în crearea și realizarea programelor pentru parteneri, fie ei reselleri de software și hardware, reselleri cu valoare adăugată (VAR), integratori de sisteme (SI) sau furnizori independenți de software (ISV).

Însă tocmai mulți din acești parteneri atinseseră un punct de saturare a pieței și căutau să adauge o varietate de servicii noi, pentru a-și extinde portofoliul oferit clienților. Acești parteneri doreau să intre în relație cu vânzătorii care nu numai că aveau tehnologii inovatoare, ci și un program de parteneriat global incluzând resurse considerabile, instruire, permise, marje specifice, suport și multe altele.

Începând cu 2004, SAP a declanșat un proces de angajări, în cadrul căruia a recrutat inclusiv foști angajați ai altor  firme mari, care au adus o nouă cultura la SAP. Elementul nou a fost interesant, dar și oarecum o șoc cultural pentru mulți angajați SAP de cursă lungă. Era vorba de o cultură tip colaborativ a companiei, în care se lucra împreună cu clienții B2B. Diferență era drastică, practic s-a făcut o infuzie cu un nou tip de colegi din companiile din S.U.A., vorbitori rapizi ai unui nou limbaj de afaceri, care cunoșteau modelul dorit de parteneriat pe de rost.

 

Bazele modelului de parteneriat – de la teorie la practică

Schema noului tip de parteneriat includea un concept ce permitea mişcarea partenerilor dintr-o categorie în alta (Associate, Silver şi Gold),  bazat pe „puncte de valoare”, sistem folosit și astăzi. Munca a fost consistentă, de la idei până la backend-ul operațiunilor, incluzând modalitățile  prin care programul să fie făcut să funcționeze. Abordarea a fost și rămâne incredibil de inovatoare, fiind vorba de primul model de program pentru parteneri ce arăta holistic când venea vorba de a acorda șanse egale partenerilor. SAP s-a străduit să redefinească industria și să construiască un program care să promoveze valoarea și contribuția totală a partenerilor în raport cu clienții și cu SAP, și nu doar în raport cu veniturile și tranzacțiile acestora.

În mai 2005 noul program, care deja avea denumirea curentă, SAP PartnerEdge, a fot anunțat la evenimentul Sapphire din Boston. Puteți vedea în articolul-sursă care erau scopurile declarate ale programului pentru primul an de funcționare – 2005 (în engleză).

Privind retrospectiv, SAP PartnerEdge a evoluat într-un program de generație următoare, care acum gestionează mai mult decât cele două tipuri de parteneri existente în 2005. Se oferă modele sofisticate de relaționare pentru partenerii care construiesc, vând, asigură partea de service și implementează soluții SAP. SAP PartnerEdge include la ora actuală peste 17.000 de parteneri și a acumulat unele din cele mai renumite distincții în categoria sa, de la lansarea live în 2006.

Cu o platformă digitală asociată și un portal modern, cu design receptiv, personalizabil în funcție de profil, programul a crescut până la punctul în care Global Channels and General Business, divizie cheie în cadrul SAP, este motorul de afaceri pentru canalul indirect.

Trad. & adaptare din acest articol; credit imagine idem.

Sphinx IT SAP

Cum privim protecția datelor atunci când beneficiem de un sistem SAP pentru operațiunile noastre digitale

By | SPX Blog | No Comments

Protecția datelor angajate în sistemele SAP nu este necesară deoarece sistemele în sine ar fi incomplete sau vulnerabile, ci deoarece în securitatea cibernetică atitudinea corectă este cea preventivă, iar schimbările intervenite în mediul de lucru modern au implicații adesea prea puțin înțelese sau explorate.

Am parcurs un articol ce vine din partea unor specialiști în protejarea datelor rulate de către firme prin intermediul soluțiilor SAP. Acesta abordează atât câteva implicații ale schimbărilor generic denumite „transformare digitală” în ce privește companiile și datele lor, cât și situații ce presupun scoaterea datelor înafara sistemului SAP, care are propriile sale mecanisme de securizare a datelor și a operațiunilor cu acestea.

 

Noi factori ce afectează drastic riscurile de securitate a datelor

 

Este cunoscut faptul că sistemul de autorizare SAP este prevăzut ca bază a protejării datelor rulate cu acest tip de soluții business software. Însă SAP există în mod tradițional ca și sistem închis și ecranat. Pe această structură clasică, implementarea securității și protecției datelor este relativ simplă. La momentul actual, însă, sistemele închise au fost înlocuite cu aplicații de planificare a resurselor 24/7, care sunt conectate la Internet.

Deschiderea către exterior, deși nu o deschidere propriu-zisă, cât o expunere potențială, ce aduce un anume grad de vulnerabilitate potențială, cere o atenție crescută asupra tuturor implicațiilor posibile. Desigur, autorii articolului încurajează utilizatorii SAP pentru care reducerea riscurilor la maxim este esențială să se asigure pe linia securizării datelor prin angajarea unor servicii suplimentare.

Sistemul SAP oferă un mediu sigur pentru datele organizațiilor care îl folosesc. Însă pentru a beneficia de această „fortăreață” este necesară păstrarea datelor în interiorul acestor limite sigure ale sistemului SAP,  înafara cărora datele să poată circula doar prin descărcări sau transferuri de date autorizate. Descărcările neautorizate trebuie să fie prevenite, iar fișierele exportate trebuie să fie protejate prin criptare și profiluri de acces integrate – ne previn autorii articolului.

Nimic surprinzător, ba din contra, este vorba de un set de reguli de bază pentru cei care lucrează metodic, estimând atât avantajele, cât și riscurile asociate operațiunilor de afaceri proprii.

 

Un exemplu concret al declanșării unei situații de risc

 

Dacă datele sunt transferate din SAP într-un alt sistem, se pune următoarea întrebare: Cum va fi copiat și cartografiat profilul de securitate SAP al acestor date în celălalt sistem? Holger Hügel descrie scenariul astfel: “în multe cazuri, aceste profiluri nu sunt compatibile din punct de vedere tehnic. Practic, aceasta reprezintă un risc de securitate a datelor. În cazul în care software-ul standard este Microsoft Office, un caz foarte des întâlnit, nu există nicio garanție de securitate a datelor fără AIP/RMS Microsoft”.

După cum conchide autorul articolului, specialist la o companie de securitate  a datelor axată pe a conecta perfect SAP cu mediul Microsoft: “provocarea constă în a vedea securitatea ca o disciplină permanentă, proactivă și preventivă în operațiuni. Pur și simplu umplerea golurilor de siguranță de îndată ce acestea sunt descoperite nu este suficientă”, avertizează Hügel. Cloud-ul crește gradul de complexitate a problemei, deoarece posibilitățile de a ataca sistemul sunt amplificate.

Aici puteți parcurge articolul din care am tradus şi adaptat fragmente mai sus.

Sphinx IT Romania SAP Business One

Istoria SAP Business One – capitolul 8, dezvoltarea propunerii unice de valoare (En. UVP)

By | SPX Blog | No Comments

Discuțiile privind dezvoltarea UVP-ului (Unique Value Proposition) pentru SAP Business One aveau drept punct de plecare locul ocupat de către această soluție în portofoliul SAP.

Automat, produsul a format o grupă de soluții pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), împreună cu SAP All-in-One.

Poziționarea B1 în cadrul unui anumit segment de piață era însă evident necesară. În timp ce SAP All-in-One era, de fapt, soluție pre-configurabilă SAP ERP (R/3) pentru anumite industrii, SAP Business One este o soluție end-to-end pentru întreprinderile de dimensiuni mai reduse.

 

Pașii către dezvoltarea UVP-ului SAP Busines One

 

Inițial, SAP a definit piața țintă a SAP Business One ca fiind compusă din companii de vânzări, comerț și servicii cu 10 până la 250 de angajați. Această definiție de bază a servit în poziționarea ofertei, dar în ulterior SAP a îmbunătățit-o, prin adaosuri necesare ce au inclus deschiderea către anumite industrii, complexitatea crescută a operațiunilor companiilor vizate, volumul tranzacțiilor acestora și alte elemente.

SAP Business One fiind a patra încercare a SAP de a obține o relație mai profundă cu segmentul IMM-urilor, conducerea companiei a fost foarte implicată de această dată, alocând atât multă atenție, cât și investiții considerabile acestei soluții.

Principalii piloni ai strategiei de dezvoltare a UVP-ului au fost definiți de către o echipă condusă de Hans Jürgen Uhink și Christoph Behrendt:

–    Partenerii SAP au constituit temelia strategiei, fiind situați cel mai aproape de clienți și conectați la cerințele acestora;
–    Marketing-ul a fost atât direcționat (contând pe clienți SAP deja existenți, cărora le putea fi extrem de util noul produs), cât și legat de ideea trecerii de la organizații mai simple, la cele cu structură mai complexă, ca și clienți;
–    Creșterea numerică și la nivel de competențe a echipei de dezvoltare a produsului a fost un alt factor ce a folosit la găsirea unei strategii potrivite, deoarece SAP Business One răspundea progresiv tot mai bine nevoilor locale (localizare), iar fiecare provocare rezolvată oferea încă un element de promovare, deoarece departaja şi mai mult soluția SAP de eventualii concurenți.

Vom încerca să rezumăm cele trei zone de dezvoltare a UVP-ului, așa cum sunt ele redate în articolul lui Ilan Tal.

Partenerii locali SAP şi rolul lor în dezvoltarea UVP

Pentru parteneri locali, esențiali deoarece cunosc limba și mentalitatea afacerilor la nivel de regiune, a fost făcută o selecție, apoi participanții la această etapă din dezvoltarea produsului au aplicat  următoarele principii prestabilite de către SAP:

–    SAP Business One va fi distribuit numai prin canalul de parteneri, la fel și serviciile legate de această soluție, compania rezumându-se la a gestiona relația cu partenerii;
–    În cadrul acestei relații, SAP oferea infrastructura necesară, precum și sprijinul necesar operațiunilor partenerilor;
–    Pentru facilitarea localizării, în fiecare țară SAP nominalizează un expert în produse locale SAP Business One (LPE), care va sprijini lansarea produsului în acea zonă, primele implementări, proiectele de conturi mari, precum și transferul de cunoștințe în curs de desfășurare;
–    Garantarea soluțiilor complementare – respectiv SAP avea de stabilit și menținut o rețea de top cu cei mai buni parteneri independenți de software și soluții (SSP), pentru a oferi clienților cea mai completă și mai bogată soluție de tip IMM. Astfel SAP Business One urma să ajungă în cât mai multe industrii și piețe, prin oferta de soluții verticale, dar și orizontale.

Pentru detalii cu privire a procesul de recrutare a partenerilor SAP din acea perioadă vă invităm să consultați articolul-sursă, al cărui link îl găsiți mai sus.

 

Procesul de marketing al SAP Business One

 

Aici principiile aplicate au fost următoarele:

– SAP Business One a fost inițial destinat companiilor mici și mijlocii cu procese simple și aproximativ 10 – 250 de angajați, așadar unor segmente clare ale pieței;
– Modificarea percepției despre SAP pe piață, de la a fi văzut ca și soluție potrivită doar pentru marile corporații, la conștientizarea înțelegerii și angajamentului companiei față de nevoile IMM-urilor. Totodată, s-a desfășurat poziționarea SAP Business One ca și soluție perfect adaptată afacerilor de dimensiuni mai reduse, în legătură cu care IMM-urile să poată spune: „SAP înțelege punctele unde mă confrunt cu greutăți și are o soluție potrivită pentru mine și afacerea mea în creștere”, „SAP a proiectat o soluție simplă, dar puternică”, sau „SAP Business One vine cu o soluție mai bună pentru afacerea mea”;
– Prezentarea noului software și familiarizarea partenerilor SAP cu acesta, ca parte a evenimentelor și conferințelor SAP de pe diverse continente, începând îndeosebi cu partenerii din țările ce au investit în pregătirea echipelor de vânzări și promovare dedicate;
– Includerea filialelor întreprinderilor mari, o oportunitate firească, având în vedere că SAP domină piața întreprinderilor mari la nivel mondial – marketingul intern pe această linie a fost realizat cu directorii de cont SAP și prin angajații implicați în relaționarea cu clienții SAP mari.

 

Dezvoltare și suport

 

Echipa de dezvoltare a crescut de la a fi un grup local la un grup mare, care a trebuit să analizeze cerințele pieței din mai multe țări, să se asigure că produsul respectă cerințele locale și legale specifice, și să integreze toate acestea într-un timp rezonabil. SAP a sprijinit acest lucru prin:

-Promovarea vânzărilor software-ului în mai multe țări (de exemplu SAP a deschis un centru de dezvoltare localizat în China, pentru a se asigura că toate cerințele locale sunt îndeplinite). Experții în domeniul dezvoltării au vizitat țările și s-au întâlnit cu parteneri și clienți pentru a colecta informații și idei suplimentare;
– Respectarea angajamentului de a furniza un produs de o calitate superioară, ușor de utilizat și rapid de implementat, care să acopere nevoile partenerilor și clienților și să beneficieze de un proces de dezvoltare continuă, în care partenerii să fie implicați.
– Depunerea de eforturi considerabile pentru integrarea SAP Business One cu alte produse SAP, precum și cu aplicații de la terți, incluzând o cale de migrare dedicată companiile în creștere, pentru a le permite deschiderea către alte produse SAP.

 

Privire în perspectivă

 

Introducerea soluției SAP HANA a permis produsului să abordeze companii mai mari, cu până la 500 de utilizatori, iar odată cu implementarea tip Cloud, SAP Business One oferă soluții accesibile pentru managementul afacerilor, ceea ce aduce alegeri mai bogate, ușurință crescută în utilizare și flexibilitate mai mare.

Sutele de soluții complementare au extins produsul către o gamă mai largă de industrii, iar implementarea la momentul redactării articolului lui Ilan Tal număra 160 de țări la activ, succes partajat cu partenerii SAP, considerați piatra de temelie a evoluției SAP Business One, după cum concluzionează aurorul.

Credit imagine: articol sursă

Sphinx IT SAP postmodern ERP cloud

Partenerii SAP se pregătesc pentru ERP-ul postmodern, venind în întâmpinarea companiilor

By | SPX Blog | No Comments

Odată cu prevalența cloud-ului și fenomenul de convergență a tehnologiilor, datele legate de integrarea sistemelor se schimbă dramatic. Elemente fundamentale se modifică, atrăgând schimbări pe piață.

SAP are în genere o bază de clienți maturi, cu experiență și stabilitate în mediul de business, la care a putut remarca cum modul în care clienții văd și utilizează S4 ca platformă în sine pare să se schimbe.

Se înregistrează o adopție ce înclină spre o abordare ERP postmodernă. Companiile tind să își asigure existența unui cadru versatil pentru implementarea tehnologiilor ce vor urma, astfel încât să devină mai agile, simplificând în paralel nucleul.

Ce înseamnă acest lucru la nivel de parteneri SAP

SAP mai observă că orice SI (System Integrator, varianta moderna a tradiționalului distribuitor – reseller), trebuie să vină cu valoare adăugată și IP (planificare integrată – Integrate Planning) pentru clienții săi, dacă intenționează să transfere operațiunile pe varianta în care platforma de bază este situată în cloud.
Ca şi ilustrare a cestor provocări, Shawn Brodersen Global CTO al SAP, folosește exemple legate de automatizare:

Să luăm acest concept [de automatizare] și să îl plasăm în orice industrie de servicii, inclusiv industria în care ne aflăm, care oferă servicii și suport pentru aplicații și infrastructură. Dacă scăpați de nivelul 1, de nivelurile de scenarii de asistență de nivel 1.5 sau scenarii de service pentru că ați reușit să le automatizați folosind tehnologia curentă, cum înlocuim însă sistemele tradiționale cu servicii de înaltă valoare, servicii premium, Innovation-as-a-Service?

Căutarea unor echivalențe sau a unor corespondențe a sistemelor clasice, odată ce se face trecerea la cloud este încă deschisă, deoarece găsirea unor răspunsuri care să mulțumească atât clientul, cât și furnizorul/implementatorul este extrem de importantă.

 

Unde ne aflăm

Beneficiile aduse de cloud sunt suficient ample, astfel încât să stimuleze eforturile de dezvoltare a unor soluții excelente. Mai mult decât atât, este destul de clar că prezența în cloud permite atingerea unor standarde care acum pot fi doar emergente, însă în curând vor fi considerate standardele de bază în diverse industrii.

Companiile-lider în industria de servicii și suport pentru aplicații și infrastructură dau tonul, anticipând elementele de bază ce vor caracteriza viitorul. Punând la dispoziția partenerilor și clienților finali tehnologiile aferente schimbărilor necesare pentru realizarea acestui viitor, se ajunge la ajustarea, finisarea și perfectarea soluțiilor menționate în practică, printr-o colaborare absolut necesară.

Organizațiile au nevoie de aceste soluții pentru a demara transformarea digitală, furnizorii (și generatorii) de soluții sunt motivați în creativitatea specifică activității lor   – iar legătura dintre aceștia o asigură partenerii din teritoriu.

Acordând timp și atenție nevoilor personalizate ale clienților, un partener SAP ascultă, evaluează și estimează situația clientului, pentru a îl putea consilia și ghida în alegerea soluției potrivite. Mai mult decât atât, fiind parte în procesul de implementare si post-implementare, poate sesiza anumite aspecte, precum și modalități de soluționare sau îmbunătățire a acestora dintr-un unghi pe care clientul de obicei nu îl poate acoperi, experiența și pregătirea de specialitate spunându-şi cuvântul.

Traducere & adaptare parțială după această sursă.

Istoria SAP Business One – episodul 7

By | SPX Blog | No Comments

Până în 2003, vânzarea de soluții SAP către IMM-uri şi filiale ale companiilor mari stagna datorită unui paradox implicit. Piața țintă nu făcea parte din sfera de aplicare a SAP, iar cunoștințele și experiența necesare nu erau încă în ADN-ul SAP.

SAP a recrutat însă specialiști din alte companii și a alocat intern sarcina unei schimbări de mentalitate, astfel încât să obțină soluții simple, dar puternice, destinate companiilor de dimensiuni mai mici.

SAP Busines One a reprezentat punctul de întâlnire a ceea ce însemna SAP, a experienței acumulate TopManage și a inputului noilor angajați – cunoștințele acumulate, experiența și ideile noi au contribuit la succesul produsului.

Pentru capitolul 7 din istoria SAP Business One, autorul Ilan Tal a ales să lase veteranii acestei soluții să relateze în felul lor propriu cum au decurs acești primi ani.

 

Amintiri din anii de structurare a soluției SAP Business One

China

Ye Zhang – în prezent, Senior vice president, Small mid-size enterprises Development and Support, la SAP, îşi aduce aminte că una dintre primele sale întrebări pentru instructorul echipei inițiale de 5 developeri C++ din China a fost de ce infrastructura SAP Business One nu suportă capacități avansate de memorie cache și ORM. Răspunsul primit atunci a fost la obiect – “Designul actual este suficient pentru a satisface nevoile pieței țintă”. Ye Zhang constată după ani că SAP Business One este simplu, dar suficient pentru a acoperi nevoile clienților mici din mediul de afaceri, cu o precizie și exactitate remarcabilă.

Versiunea 7.0 (B cluster) a fost lansată cu succes în China în vara anului 2003.

A urmat o etapă de cercetare și de pregătire a localizării pentru India și Brazilia, cele mai mari țări în curs de dezvoltare, având și cele mai complex sisteme multiple de impozitare. Combinația de tip federal, de stat, de județ și de fiscalitate duce la o calculare a taxelor și la o logică de raportare foarte diferită. Aceasta a devenit cea mai mare provocare pentru echipă, dedicată demersului de să globalizare în continuare a produsului.

După mai multe ateliere cu colegi din Brazilia și din India, Ye Zhang şi Richard Qin, un alt dezvoltator, au inventat designul motorului fiscal, realizare ce a  rezolvat această problema într-un mod unitar pentru diferite sisteme fiscale complexe.

Echipa de developeri din China a reușit și portarea soluției pe infrastructura Linux, o altă victorie de o valoare importantă, inclusiv ulterior, când a suportat cu succes inovații precum service layer-ul și sau funcționalitatea HANA in memory.

 

Olanda

Finn Backer – în prezent Vice president, SAP Business One, își aduce aminte că începând cu anul 2004, primii ani de dezvoltare a soluției au constat mai ales în a oferta diverse echipe SAP pentru ca să li se permită să aplice procesele acestora pentru SAP Business One. De exemplu, au fost încheiate acorduri cu departamentele juridic & de expediere SAP pentru a permite ca SAP Business One să fie expediată în țări pentru care nu era încă efectuată localizarea.

Un alt proiect de anvergură a constat în dezvoltarea în avans a produsului, pentru care Finn a avut ca termen limită perioada sărbătorilor de iarnă din acel an – termen îndeplinit cu succes.

O realizare colaterală acestui proiect a fost crearea unei comunități în care experții locali ai SAP Business One din întreaga lume puteau vorbi și colabora între ei.

 

Australia

Richard Duffy, în prezent General Manager, Asia Pacific Japan și Product Evangelist la Enterpryze, își aduce aminte că în 2003 echipele din Australia și Noua Zeelandă au abordat subiectul cheie al localizării cu localizarea pentru Marea Britanie. S-a pus accent pe recrutarea de noi parteneri de canal, așa că pentru primul grup recrutat, echipa a țintit partenerii de soluții Great Plains, Navision, Sage și AccPac etc. Dintre aceștia, unii sunt principalii parteneri până în momentul prezent.

Duffy îşi aduce aminte de lansările în cascadă ale produsului finit. În 2004 Singapore, urmat îndeaproape de Indonezia, Filipine și Malaezia. Programul era extrem de aglomerat pentru membrii echipei, petrecut  în călătorii cu avionul, în hoteluri și săli de pregătire, cu ședințe de lucru în toată regiunea și cu prezentări ale SAP Business One derulate în cadrul tuturor evenimentelor regionale SAP.

În 2006, SAP Business One a fost lansat şi în China, care şi acum este locația de dezvoltare primară pentru SAP Business One!

În 2007, produsul a fost lansat în India, țară renumită pentru complexitatea regulilor contabile și a reglementărilor cu care se confrunta produsul.

 

America Latină

Ada Rodriguez, acum pensionară, își amintește de cooptarea sa într-o echipă nouă pentru un produs SAP inovator, după ce lucrase pentru SAP de la mijlocul anului 1996. În ianuarie 2003, echipa argentiniană din care făcea acum parte a petrecut două săptămâni în Panama pentru a învăța despre noul produs de la unul dintre foștii parteneri de la TopManage.

Următorul pas a fost recrutarea de experți în produse locale (LPE), în diferite țări ce puteau să înceapă cu o versiune SUA standard, apoi pregătirea acestei echipe extinse pentru a sprijini recrutarea partenerilor locali, realizarea de training de vânzări și de produs. Deşi Ada îşi aduce aminte că sarcinile păreau descurajante, ele s-au realizat într-o perioadă relativ scurtă. Până la mijlocul anului 2003 echipa din America Latină avea deja parteneri și clienți ce foloseau SAP Business One.

Şi aici s-a pus accent deosebit pe dezvoltarea în avans a produsului („ramp-up”). Versiunea 6.7 a fost prima disponibilă în spaniolă, localizată pentru a suporta cerințele juridice ale statelor Mexic, Chile, Costa Rica, Guatemala, Panama şi Puerto Rico.

Detalii şi imagini cu echipele în articolul din care am selectat, tradus şi adaptat materialul prezent – aici. Credit imagine – idem.

Sphinx IT SAP Business One

Aplicația SAP Business One pentru iOS, un instrument cu care sunteți prezent oriunde, oricând

By | SPX Blog | No Comments

După cum vă aduceți aminte din scurta noastră prezentare a soluţiei SAP Business One de aici, câteva din avantajele acesteia sunt:

•    Accelerarea procesului decizional, prin acces rapid la date şi facilităţi de căutare enterprise search
•    Integrarea de capabilități de analiză avansate, datorită tehnologiei in-memory
•    Numeroase rapoarte standard, dashboard-uri, şi KPI-uri predefinite
•    Posibilitatea de a crea cu ușurință rapoarte custom în timp real

Accesibilitatea acestor funcții importante poate fi personalizată prin aplicații customizate sau executate la comandă de către partenerul dvs. SAP. Sphinx IT dispune atât de astfel de personalizări deja validate, de aplicații aflate în stadiul de concept sau de MVP, cât şi de exercițiul şi capacitatea de inovare necesare construirii unor instrumente software de acest tip complet noi.

 

Un instrument de bază cu care puteți fi prezent oriunde, oricând

 
Pe lângă posibilitățile menționate supra, în această săptămână vă prezentăm aplicația SAP Business One pentru dispozitivele iOS. Aceasta provine direct de la SAP şi se poate descărca și utiliza gratuit în asociere cu sistemul SAP Business One. Astfel aveți un acces de bază de la distanță ce vă permite efectuarea anumitor acțiuni în sistemul dvs. B1.

Cu SAP Business One pentru iPhone și iPad puteți:

• Obține alerte privind evenimentele din sistem, cum ar fi abaterile de la prețurile aprobate, cu privire la limitele de credit sau profiturile brute vizate
• Vizualiza informații cheie despre afacerea dvs. în timp real cu rapoarte și tablouri de bord interactive
• Crea, edita sau vizualiza oportunități de vânzări, oferte și comenzi și gestiona activități de service call
• Gestiona contacte și activități; toate informațiile sunt sincronizate cu SAP Business One și cu calendarul de pe dispozitivul pe care îl folosiți
• Monitoriza nivelurile inventarului și obține detalii despre produs, inclusiv prețurile de cumpărare și de vânzare sau fotografii

 

Pe scurt…

Cu ajutorul aplicației mobile SAP Business One pentru iPhone și iPad, puteți accesa SAP Business One – aplicația dvs. SAP de gestionare a resurselor întreprinderii pentru IMM-uri, oriunde și oricând. Această aplicație mobilă permite managerilor, directorilor, reprezentanților de vânzări și tehnicienilor de servicii să fie informați cu privire la afacerea lor, să vizualizeze rapoarte, să gestioneze contactele și activitățile de vânzări și de servicii.

Link către aplicație în iTunes aici.

Sphinx IT Romania SAP Business One

Istoria SAP Business One, partea a 6-a

By | SPX Blog | No Comments

Odată cu achiziționarea TopManage și debutul noului SAP Business One, SAP a reușit să valorifice potențialul imens al pieței gestionării resurselor întreprinderilor mai mici și ale filialelor clienților săi globali care căutau o soluție software ușor de implementat și de folosit. Noul produs SAP astfel creat răspunde nevoilor întreprinderilor mici și a ajutat SAP să schimbe percepția conform căreia produsele SAP sunt doar pentru companiile mari, necesită implementări lungi și complicate și nu pot răspunde eficient cerințelor IMM-urilor.

Imediat după achiziție, compania a ales să păstreze în acest produs o combinație între cultura corporatistă caracteristică produselor sale de până atunci, și spiritul dinamic specific stilului start-up. Acest mix a trebuit să depășească diverse provocări, dar nu a trecut mult până la descoperirea unei identități echilibrate ce îmbina ambele elemente de mai sus.

 

Între standardizare și localizare

Pe de o parte, a existat o nevoie de a oferi o mai mare profunzime produsului, de a îmbunătăți funcționalitatea și infrastructura existente, în paralel cu menținerea standardelor de calitate ce descriu orice produs SAP. Pe de altă parte, a existat o cerere din ce în ce mai mare atât la nivel de conducere SAP, cât și la nivel de țări utilizatoare de a furniza din ce în ce mai multe localizări (norma la nivel de patrimoniu SAP fiind de 50 de localizări).

Una dintre soluțiile de extindere a resurselor existente a fost separarea produsului în 3 versiuni regionale denumite clustere. Fiecare echipă de dezvoltare a clusterelor s-a specializat în țările din respectiva regiune și a dezvoltat versiunea bazată pe date provenite de la experții în produse locale SAP:

Clusterul A – Dezvoltat în Israel și Germania, pentru Europa de Vest și America
Clusterul B – Dezvoltat în China, pentru Asia-Pacific
Clusterul C – Dezvoltat în Slovacia, pentru Europa de Est.

 

Evoluția platformei

Vânzarea indirectă în întreaga lume (prin intermediul partenerilor SAP) către multe industrii cu cerințe diferite a însemnat că produsul necesita să vină cu funcții puternice ale produselor de bază, un set de instrumente de dezvoltare și integrarea în jurul produsului principal.

În câteva luni, dezvoltatorii software au creat instrumentele de bază și le-au plasat în Software Development Kit (SDK). Codul sursă al SAP Business One nu este conceput pentru a fi accesibil de către terți – pentru a garanta o „versiune unică”, cu stabilitate și funcționalitate îmbunătățită. SDK-ul permite partenerilor și clienților să îmbunătățească și extindă SAP Business One, precum și să integreze soluții externe în baza standardelor și liniilor directoare specifice, astfel încât să îndeplinească cerințele de logică a afacerilor caracteristice sistemului de bază.

Astfel partenerii SAP pot modifica atât interfața de utilizator, cât și să dezvolte soluții la comandă și să le integreze.

Ilan Tal, autorul acestei serii despre istoria SAP Business One, menționează că la începutul anului 2004, SAP a lansat programul SAP Business One Solution Partner. Acesta implică o rețea globală de parteneri certificați pentru a dezvolta noi capabilități și extensii de produse pentru SAP Business One. Partenerii SAP au dezvoltat astfel aplicații care adaugă noi valențe soluției SAP Business One prin procese de afaceri noi și funcționalități specifice industriei.
Mișcarea a fost una de succes, reflectat în cei peste 200 de parteneri de soluții cu peste 600 de soluții integrate în SAP Business One la momentul publicării articolului sursă (primăvara 2017). De asemenea, autorul articolului detaliază procedura de selecție a acestor parteneri calificați SAP.

 

Articol tradus & adaptat după sursa din linkul de mai sus.

 

Sphinx IT – partener SAP Business One

După cum v-am anunțat la începutul acestui an, echipa Sphinx IT a adăugat noi competențe dedicate activităților aferente soluției SAP Business One.

Puteți revedea aici comunicatul de presă Sphinx IT pe această temă.

Sphinx IT SAP Business One istoria

Istoria SAP Business One, episodul 5 – achiziționarea soluției software inițiale de către SAP

By | SPX Blog | No Comments

Continuăm seria rezumatelor principalelor episoade din istoricul SAP Business One, sistemul SAP ERP integrat, modern și inovativ ce gestionează eficient toate aspectele afacerilor mici și mijlocii.

Modul în care această soluție software a debutat, s-a dezvoltat și a devenit parte a portofoliului SAP, pentru a se dezvolta în continuare sub egida acestei companii de renume, (al cărui partener Gold suntem noi, Sphinx IT) este relatat pas cu pas de Ilan Tal, membru al echipei inițiale.

 

Momentul achiziționării de către SAP

TopManage (denumirea pe care a avut-o produsul software pentru întreprinderi mici și mijlocii înainte de apartenența la portofoliul SAP), a fost răspunsul perfect la dorința SAP de a veni cu o ofertă de ERP și pentru piața uriașă (și cererea similară) ce cuprindea acest tip de afaceri – IMM-urile.

Procesul de achiziționare de către SAP a fost anunțat la CeBIT 2002 și a durat doar câteva săptămâni până să se materializeze.

Anterior, situația economică dificilă din 2001 afectase TopManage într-o măsură considerabilă. Unul dintre cei 2 fondatori ai companiei a decis ca în loc să concedieze dintre cei 75 de angajați, să aplice reducerea cu 20% a salariilor și eliminarea bonificațiilor, în condițiile în care angajații dețineau 15% din companie – un parteneriat atât în vremuri bune, cât și în cele mai puțin favorabile. Perioada a devenit cunoscută anecdotic drept perioada „sandvișului adus de acasă”.

 

Experiența anterioară a SAP pe segmentul IMM

Convingerea că organizațiile mai mici sunt mai ușor de operat s-a dovedit în nenumărate rânduri a fi una eronată. SAP a avut ocazia să experimenteze practic acest lucru la  începutul anilor 90, când soluția lor SAP-Lite nu a atins succesul scontat.

Problema nu era la nivel de idee sau planificare, ci mai degrabă la nivel de dezvoltare software. SAP mergea pe direcția scalării în jos a soluției sale SAP R/3 pentru organizații mari, aducând-o la nivel de IMM. Metoda a marcat o decadă lipsită de strălucire, în care sistemul astfel dezvoltat a continuat doar datorită lipsei de alternativă pe zona IMM – exista cerere, însă răspunsul nu se ridica la înălțimea așteptărilor.

Deja de la nivel structural, IMM-urile nu sunt o variantă mai mică a organizațiilor mari, ci au un mod diferit de funcționare. Personalul din organizațiile mai mici, cu mai puține niveluri de conducere, are roluri multiple și simultane. Un manager de vânzări poate avea și rol de marketer, un manager de achiziții poate fi responsabil și de depozite, etc. IMM-urile deseori nu au pe cineva anume pentru o anumită funcție, funcție pentru care care societățile mari vor avea de la zeci la sute de angajați cu aceeași titulatură.

 

Ce a reprezentat TopManage pentru SAP

TopMange a fost răspunsul căutat de SAP pentru zona IMM, fiind exact soluția simplă, puternică și construită din start pentru a acoperi particularitățile acestui tip de organizații. SAP mai achiziționase cu un an în urmă o altă companie a acelorași fondatori și nu a ratat nici de această dată oportunitatea.

În ianuarie 2002, fondatorul și pe atunci CEO-ul SAP, Hasso Plattner, s-a întâlnit cu Reuven Agassi, CEO al TopManage, la Palo Alto, pentru a explora perspectivele de a achiziționa TopManage şi a-l adopta ca și ofertă SAP pentru IMM-uri.

Demo-ul a ocazionat o serie de întrebări din partea lui Plattner, pe linia logicii produsului. De exemplu, el a întrebat: “Pot să plătesc pentru aceeași factură folosind numerar, cec și credit?” La multe întrebări răspunsul la fost “nu”, temerea echipei TopManage fiind aceea că Hasso va judeca produsul ca fiind prea simplist. În realitate a fost invers: Hasso a apreciat și respectat faptul că a fost aleasă simplitatea, în defavoarea unei multitudini de variante incluse forțat în design.

Ca urmare a unei întrebări retorice a lui Plattner („Oare cum ar arăta produsul dacă ar avea aspectul și stilul SAP?”) echipa TopManage a reușit în doar două săptămâni să facă disponibilă soluția lor în această versiune. Modificarea l-a impresionat pe Plattner şi a demonstrat abilitățile și flexibilitatea produsului, dar și a echipei.

 

Achiziția de către SAP şi provocările implicite

Operațiunea a fost anunțată pe 13 martie 2002, chiar înaintea CeBIT. Deoarece juridicul de la SAP nu avea o concluzie finală cu privire la disponibilitatea denumirii „SAP Business One”, produsul a fost anunțat ca “Smart Business Solutions”. Toate prezentările și documentele au fost modificate pentru noua denumire, la fel ca și toate variantele de codare, respectiv toate ecranele de produs.

A urmat o conferință de presă ce a presupus un demo de 5 minute, în care, pentru a rezuma cât mai multe dintre capabilitățile soluției, au fost folosite capturi de ecran.

Pentru SAP, anunțul a marcat un moment de cotitură în schimbarea percepției pieței conform căreia produsele SAP abordează și răspund numai cerințelor companiilor globale mari. Achiziția a ajutat SAP să atingă potențialul imens de piață oferit de IMM-uri și a avut o contribuție majoră la rolul de lider de piață deținut de SAP astăzi.

Articol tradus & adaptat după sursa din linkul de mai sus.

Următorul capitol tratează adoptarea de către echipa de produs a noilor standarde de, a liniilor directoare, proceselor și cerințelor culturale derivate din achiziționarea de către SAP, inclusiv răspunsurile acestora la necesitatea de a comunica cu colegii din alte părți ale lumii și de a înțelege cele mai bune practici locale și cerințele legale.

SAP SCP Sphinx IT platforma SAP Cloud

Știi cât de multe poți face cu SAP Cloud Platform?!

By | SPX Blog | No Comments

Platforma SAP Cloud este o modalitate simplă de a crea aplicații care îmbunătățesc funcțiile standard ale SAP ERP sau SAP S/4HANA.

Oficial încadrată în categoria platformă-ca-serviciu (Platform-as-a-Service, PaaS), SCP a fost construită în jurul ideii de a utiliza un model de livrare bazat pe cloud pentru a oferi companiilor funcții actuale și inovatoare din punct de vedere tehnic, sub formă de servicii.

Tehnologii avansate – Integrare – Inovație

Orice organizație poate avea o cale de acces foarte simplă la Machine Learning, internetul obiectelor (IoT), blockchain sau la alte tehnologii de ultimă oră, folosind SCP.

Conceptul de platformă se referă la capacitatea integrată de a combina aceste servicii diferite în moduri diferite de către utilizatori diferiți. Cea mai evidentă abordare implică combinații cu sistemele SAP deja existente ale companiilor.

În plus față de îmbunătățirea soluțiilor existente, SAP Cloud Platform poate servi ca o platformă autonomă de inovare pentru implementarea și livrarea de aplicații complet noi, bazate pe cloud.

SAP Cloud Platform acoperă ambele abordări în contextul digitizării în afaceri

Digitizarea în afaceri oferă companiilor posibilitatea de a se evidenția pe piață cu oferte noi, personalizate, orientate spre client, ușor de utilizat – prin optimizarea și personalizarea proceselor deja existente.

Al doilea tip de abordare implică extinderea domeniilor de activitate ale companiilor. Identificarea posibilelor puncte de intrare în segmentele de piață noi adesea înseamnă modele de afaceri care se concentrează mai mult pe un anumit serviciu decât pe produs.

SAP Cloud Platform oferă servicii și combinații de servicii potrivite cu ambele abordări.

 

Ce „superputeri” îţi pune la dispoziție SAP Cloud Platform

 

Extensii side-by-side: clienții își pot adapta sistemul central folosind o abordare complementară a extensiilor software, care ajută la menținerea stabilității sistemului
*Menținerea unei separări stricte între nucleu și un stratul periferic mai agil contribuie la reducerea resurselor necesare pentru întreținere și modernizare, cât și scade numărul de verificări necesare – este cu atât mai ușor de făcut upgrade unui sistem de bază, cu cât conține mai puține modificări.

Reducerea timpilor de lansare: mediul agil oferit de SAP Cloud Platform permite dezvoltarea de aplicații ce presupun perioade mai scurte de iterații. Soluțiile în sine sunt mai rapide și pot fi finisate ulterior de către developeri, iar timpul necesar pentru a aduce aplicațiile pe piață este mult mai scurt.

Experimentare fără riscuri: dezvoltatorii de software pot utiliza o “zonă de incubație” ce le permite să testeze noi aplicații fără riscuri semnificative. Datorită infrastructurii de tip cloud aflată la dispoziția lor, această experimentare nu necesită investiții majore inițiale – de exemplu, în domeniul hardware – nici definirea studii de afaceri până la ultimul detaliu.

Pachete de conținut gata de utilizare: modulele preconfigurate deja disponibile permit companiilor să utilizeze date din sistemele lor SAP. Este posibilă oferirea de date despre produse & clienți și în pachete de conținut autonom.

Programare ABAP: având în perspectivă un program de suport ABAP dedicat ce va fi lansat la scara largă în acest an, o suită de clienți selecți folosesc deja limbajul de programare tradițional SAP pe platforma SAP Cloud. Principalul avantaj este că angajații lor deja experimentați în utilizarea SAP pot juca un rol încă și mai important decât înainte în proiectele de digitizare care implică platforma.

Sursa

Sphinx IT SAP Business One istoria

Istoria SAP Business One – cum s-a format brandul (partea a 4-a)

By | SPX Blog | No Comments

Continuăm seria noastră de traduceri a episoadelor din istoria SAP Business One cu formarea brandului, respectiv cu cel de-al 4-lea episod, conform lui Ilan Tal, membru al echipei inițiale ce a creat acest soft de succes.

Sfârșitul anilor 90, pe scurt

Perioada respectivă a fost plină de oportunități și provocări, echipa TopManage (n.t. denumirea de atunci a SAP Business One), abordând din ce în ce mai multe limbi și țări. Produsul a primit adaosuri tehnologice de ultimă oră și a fost trecut în categoria next-gen cu ajutorul bazei de date moderne MSSQL. Acest lucru a adus multe funcționalități noi și a oferit posibilitatea intrării pe o zonă de piață anterior intangibilă.
Numărul angajaților a crescut. De patru ori mai mulți, aceștia au fost mutați într-o nouă unitate modernă. A crescut și gradul de cooperare cu  Microsoft și cu terți furnizori, pentru a ajunge la mai multe segmente de piață. Poziția brandului ca și lider pe piață s-a consolidat.
în această perioadă, principalul a fost conștientizarea produsului de către publicul țintă, în paralel cu formarea brandului și poziționarea acestuia ca o soluție avansată, ușor de utilizat, dedicată companiior mici și mijlocii.

Rezumatul etapelor care au condus la achiziția de către SAP în 2002

Obținerea și organizarea unui feedback relevant sub forma poveștilor de succes nu a fost facilă. Una dintre provocările cu care echipa s-a confruntat la acea vreme a fost găsirea acelor clienți mulțumiți în cadrul bazei de utilizatori pe care o avea, dispuși să coopereze cu ei și să transmită mesaje pozitive. O provocare suplimentară a venit din faptul că majoritatea clienților de atunci erau mici și puțin relevanți pe piața către care se mergea.
Ca rezolvare, una dintre metodele de referință folosite a constat în găsirea acelor segmente de piață în care existau deja mulți clienți și utilizarea acestui fapt pentru a demonstra că softul face față cu brio cerințelor industriei respective. De exemplu, mulți clienți fiind în domeniul componentelor electronice și în cel al implanturilor dentare, aceste industrii au devenit exemple pentru a câștiga interes în segmente noi de piață.

Integrarea Microsoft Office, o altă etapă importantă

La mijlocul anilor 90, Microsoft a avut trei linii principale de afaceri dedicate întreprinderilor de dimensiuni reduse – Windows 95, versiunile de sine stătătoare Microsoft Word pe piaţa dominată de procesoarele de text WordPerfect, şi respectiv Microsoft Excel pe cea dominată de Lotus 1-2-3 pentru tabelele de calcul, cât și serverele pentru afaceri mici pe piața dominată de Novell.

În aceste condiții, “MenahelOffice” nu a fost doar o asociere de produse, ci un pachet software realmente integrat care a inclus atât funcțiile Word de printare & de fuziune a mail-urilor, cât și capacitatea de a exporta rapoarte în Excel. Modul de integrare a capabilităților Word făcea ca un clic pe pictograma Word să exporte conținutul în forma unui document în Word cu layout avansat, iar un clic pe pictograma Excel să exporte automat rapoartele în format Excel. La vremea respectivă, această combinație reprezenta o reușită în premieră, ce integra capabilități Office cu aplicații de contabilitate și management.
În plus, preocupările legate de fenomenul trecerii în anul 2000 (en. Y2K) și de efectul acestei date asupra computerelor au dat naștere unei oportunități reale pentru software-ul TopManage, deoarece sistemul său bazat pe Windows avea prevăzut deja un câmp de patru cifre. Multe companii au fost motivate să achiziționeze produsul în Q4 din 1999. Această perioadă a depășit de departe așteptările – atât ca și clienți noi, cât și în ce privește parcursul anului 1999. Vânzările au fost de trei ori mai mari decât în 1998.

Către o tehnologie nouă

Autorul identifică baza de date neperformantă Codebase-5 ca fiind una dintre cele mai mari provocări din anii de început ai produsului. Fiind și relativ mică, aceasta a obstrucționat deschiderea produsului către companii mai mari. Neavând un sistem bazat pe  o bază de date modernă, Codebase-5 determina ca uneori datele să fie salvate pe un disc remote, introducând discrepanțe la nivel de fișiere și lipsa posibilității de recuperare în caz de probleme.
După mai mult de un an de eforturi, Codebase 5 a fost înlocuită cu baza de date modernă MSSQL 7.0. Aceasta permitea un volum nelimitat de activități și tranzacții de lucru. În scopul “mutării” la sistemul bazat pe SQL, toate documentele de marketing, înregistrările în jurnal și modulul de inventar au trebuit să fie rescrise.

Modificarea efectuată permitea păstrarea integrității datelor, cât și să îmbunătățiri suplimentare ale aplicației, precum:
–    Managementul oportunităților pentru gestionarea și analizarea oportunităților de vânzări către clienți;
–    Control asupra unui sistem de valute multiple, potrivit pentru companiile care operează și raportează valută;
–    Un sistem multianual, care permite determinarea începutul anului, a datelor și momentelor primirii rapoartelor anuale &compararea rapoartelor anuale;
–    Instrumente de dezvoltare – câmpuri definite de utilizator, capacitatea de a schimba titlurile, formatarea căutării, valori valide din câmpuri (acestea au evoluat ulterior în Kitul de Dezvoltare Software (en. SDK);
–    Drag & Relate – Sistem bazat pe tehnologia companiei TopTier, care permite navigarea intuitivă a informațiilor.

Premisa întâlnirii cu SAP

În urma schimbărilor prezentate mai sus, au rezultat două linii de produs, Clasic (pentru companii mici), şi Top (pentru companii mijlocii).
Eforturile de construire a brandului au fost recompensate și acesta a devenit renumit și a câștigat încrederea mediului de afaceri vizat.

(Sursa materialului este aici.Vom reveni cu următorul episod)

Sphinx IT SAP Business One istoria

Istoria SAP Business One – partea a treia

By | SPX Blog | No Comments

Compania care dezvolta software-ul care avea să devină ulterior SAP Business One a decis la începutul anilor 90 să iasă de sub umbrela Quicksoft (a se vedea episodul anterior), devenind o entitate de sine stătătoare, al cărei scop era în mod declarat dezvoltarea și vânzarea produsului software ce face obiectul acestui istoric.

Parteneriatul cu IBM

Datorită unei relații apropiate cu IBM pe linia distribuției de hardware, managementul acestui brand de renume internațional a avut ocazia să testeze softul. Ca rezultat, IBM a devenit partener de afaceri și a achiziționat licențe de 500.000 USD, utilizând canalele proprii de distribuție pentru a vinde produsul pe piața potențială.
IBM a generat potențialii clienți utilizând centrul lor de apeluri, oamenii de vânzări Menahel au efectuat demo-uri, iar partenerii de canal dotați cu pregătire legată de produs și de vânzarea lui din partea Menahel au încheiat tranzacțiile.
Parteneriatul cu IBM a durat până la sfârșitul anului 1998, fiind încheiat deoarece IBM nu a reușit să livreze rezultatele așteptate, reflectând faptul că cea mai mare parte a activității de dealer a fost  concentrată în jurul activității de vânzare hardware.

Definirea produsului

Definirea și dezvoltarea produsului au plecat de la ideea de a livra răspunsul potrivit ce se mula pe cerințele clientului. Funcție de specificul activității utilizatorilor, programul primea capabilități noi, sau cele deja existente erau adaptate.
Treptat se remediau și neajunsurile, îndeosebi cele legate de interfața de utilizator. Răspunzând unor necesități diverse, în practică apăreau anumite limitări, cărora echipa le găsea rezolvarea.
Pentru training-ul utilizatorilor era necesar un timp de aproximativ 4 ore, după care aceștia puteau folosi programul, având și un manual de utilizator inclus în pachet.

Vânzări globale

În urma prezentării produsului către un expert în hardware din Panama, acesta a fost interesat de distribuția in zona Panama-Columbia-Chile. Cu o investiție suplimentara de 50.000 de dolari, echipa a început lucrul la partea de traducere şi localizare a soft-ului. Numele a fost schimbat in TopManage.
În zona Singapore-Malaezia investitorul local a decis să comercializeze produsul sub denumirea Dolly, deși echipa TopManage nu a considerat această alegere ca fiind una inspirată.
În anul 2000 a început parteneriatul de lungă durată cu o companie de software din Polonia. Aceasta a vândut peste 70 de pachete TopManage încă din primul an și a recrutat o echipă de 120 de consultanți. Ei au descoperit că este nevoie să fie incluse in program bunele practici și normele în domeniul taxelor ce se aplicau local.
Concluzia autorului acestei serii despre istoria SAP Business One (concluzie referitoare la anii de început ai acestui proiect) este că deja se prefigura o direcție clară.

Folosirea tehnologiei de vârf asigura trecerea la piața mondială, și avea să fie o formulă de succes dovedit.

Sphinx IT SAP Business One istoria

Istoria SAP Business One – partea a doua

By | SPX Blog | One Comment

Compania care a dezvoltat inițial produsul SAP Business One a fost QuickSoft. Aceasta era ce se numește astăzi Vendor Independent de Software (En – ISV), respectiv funcționa livrând proiecte software altor companii, contra cost. TopManager (varianta incipientă a SAP B1) a fost însă un produs dezvoltat în regie proprie, care a ajuns să aibă cel mai strălucit parcurs. Anii de început au fost însă plini de riscuri. Pentru a rememora acea perioadă, autorul istoriei SAP Business One, Ilan Tal, l-a cooptat pe Gadi Shamia, membru al echipei începând cu mijlocul anilor 90.

 

Lansarea și primele rezultate ale soft-ului de gestionare a IMM-urilor

După cum am aflat din prima parte a istoriei SAP B1, software-ul în cauză era un produs Macintosh nativ, cu o arhitectură de hyperlink, astfel încât un clic pe orice câmp de date ducea la un ecran cu informații detaliate. Interfața de utilizator era și ea bine realizată și prietenoasă. Echipa însă dorea mai mult pentru lansarea produsului. A fost introdusă comanda vocală, însă nu fără dificultăți – programatorul implicat a folosit vocea sa, dar programul reacționa ulterior doar la specificul pronunției acestuia.

Primul tradeshow la care echipa a participat cu produsul a avut loc în 1995. Primii clienți au venit în urma unui proces de vânzare door-to-door, însă au fost mai degrabă experiențe de învățare, echipa fiind complet neexperimentată în ce privește structura unui produs finisat, care să anticipeze cerințele clienților.

Angajarea unui director de vânzări experimentat a dat roade abia după ce Gadi Shamia s-a co-implicat în procesul de prezentare a produsului către potențialii clienți. Concluzia a fost că un astfel de produs sofisticat cere un grad crescut de înțelegere a părții software, chiar și de către responsabilii de vânzări.

 

Lecțiile hands-on, cele mai fructuoase

După cum menționează Gadi în amintirile sale, gândirea reflectată în modul în care QuickSoft acţiona în anii 90 era una de tip startup. Chiar dacă termenul nu atinsese încă notorietatea actuală, producerea unui software performant pentru piața B2B, perfecționarea acestuia, lansarea și primele experiențe cu clienții erau tipare deschizătoare de drumuri, care acum se regăsesc la nivel global și funcționează cu succes.

Faptul că inițial aceste activități au întâlnit obstacole a servit drept sistem de învățare hands-on şi a contribuit la perfectarea unui produs în permanentă sincronizare cu clienții și cu mediul de afaceri în care aceștia îl angajau.

Pentru articolul-sursa, mergeți pe acest link.

Sphinx IT SAP solutii business IMM

SAP mărește accesul partenerilor la portofoliul său de software, cu focus pe clienții finali tip IMM

By | SPX Blog | No Comments

Pentru a oferi întreprinderilor mici și mijlocii pachete de software și soluții de service potrivite necesităților specifice și cu prețuri previzibile, SAP ajustează accesul partenerilor la portofoliul său software. Pachetele astfel livrate prin partenerii experimentați SAP au drept scop dinamizarea ROI-ului a nivel de companie client final, astfel încât rezultatele să se vadă mai repede și mai clar, în relație directă cu instrumentele SAP.

Karl Fahrbach, responsabil – șef pentru canalele globale SAP, a declarat că scopul principal al strategiei este de a oferi clienților un spectru mai larg de soluții, pentru ca aceștia să poată găsi răspuns la cerințele lor individuale într-o gamă de prețuri accesibile.

„Dat fiind că portofoliul de soluții SAP a crescut odată cu adăugarea de soluții dedicate liniilor de afaceri (En: LoB) și că este din ce în ce mai concentrat pe cloud, este nevoie de o abordare mai largă a pachetelor de soluții, care să nu se concentreze numai pe software-ul de gestionare a resurselor întreprinderii sau să fie limitată soluții on-premise”, a mai spus Fahrbach.

Sphinx IT recomadari productivitate angajati SAP Business One

Utile – Recomandări despre productivitate de la profesioniști (pentru cei cărora nu le plac sfaturile clasice)

By | SPX Blog | No Comments

Publicația HBR remarcă faptul că nu tuturor li se potrivesc rețetele în materie de productivitate ce se regăsesc în mod frecvent pe Internet. Deoarece în cazul companiilor de dimensiuni mai mici productivitatea este încă și mai importantă, având în vedere necesitatea valorificării la maxim a resurselor, am rezumat articolul lor special pentru dvs.

Recomandările se referă la resursele umane – și aici am putea adăuga că soluția pe care v-o sugerăm în ce privește resursele non-umane este SAP Busines One.

Productivitatea de tip industrial, reflectată în tabele, programări fixe și termene limită nu se potrivește tuturor. Primul pas în a găsi o cale de organizare a activității în mod eficient și plăcut constă în identificarea profilului real al fiecărei persoane. Sinceritatea și compasiunea în acest stadiu sunt importante. Cine sunt cei care au nevoie de alt tip de organizare? Persoanele respective recunosc acest lucru la nivel personal sau nu?

 

Cum arată soluția ideală pentru păstrarea concentrării

Păstrarea concentrării nu trebuie să se simtă ca o luptă constantă – dacă pentru fiecare persoana a fost identificată ecuația corectă. Unii angajați funcționează mai bine dacă în mod constant își păstrează corpul relaxat sau fac exerciții fizice ușoare, evitând o stare de letargie ce se poate instala printr-o imobilitate forțată.

Alții au nevoie de păstrarea unei perspective în ce privește sarcinile pe care le au de îndeplinit și termenele pentru acestea. Gestionarea progresului unui proiect în care sunt implicați și constatarea că acesta merge conform planului este o sursa de mulțumire pentru persoanele cu această structură. Perspectiva în linii mari în ce privește o activitate de durată este de asemenea importantă pentru anumite tipologii. În ce privește termenele limită, ele stimulează concentrarea atunci când sunt reale, cu toate că în mediile de lucru adesea ele sunt decalate preventiv, pentru a acoperi eventualele întârzieri ce pot surveni.

Acceptarea faptului că este vorba de un proces dinamic face concentrarea tangibilă și reală. Un unghi personal de implicare în proiect ancorează ca fiind reală nevoia de concentrare. Succesul în proiecte trebuie să aibă un efect la nivel de companie, dar și la nivel de angajat, singularizat și recunoscut ca atare. Recompensele ce subliniază succesul variază de la gesturi relevante, la stimulente financiare – funcție de preferințele și forța financiară a fiecărei companii.

 

În concluzie…

Productivitatea este personalizabilă. Desigur că orice companie aplică un proces de educare a angajaților, prin care stabilește un set de bune principii. Însă nu rareori profesioniștii cu  cel mai mare potențial au nevoie de mai mult decât atât, respectiv de descoperirea unei soluții personalizate pentru a își menține concentrarea și a își stimula productivitatea și creativitatea. Maturizarea profesională nu se rezumă doar la acumularea de experiență tehnică sau autoritate, ci cuprinde și dezvoltarea autocunoașterii până la nivelul de a descoperi ce obiceiuri funcționează cel mai bine și dau rezultatele dorite.

Sphinx IT SAP retail

De ce micile afaceri din retail nu ar trebui să se sperie…

By | SPX Blog | No Comments

Conform mai multor studii și analize ale situației din domeniul retail, serviciile actuale sunt în mare parte anacronice. Majoritatea clienților au alte caracteristici și cerințe față de cei de acum o decadă, sau chiar de acum aproximativ 5 ani. Cerințe exigente, dorința de a ajunge rapid în posesia produselor sau serviciilor comandate, cât și de a putea schimba sau returna ceea ce nu corespunde sau nu le place, nevoia de oferte personalizate, la un nivel tehnic performant ca produs & livrare, însă umanizate de o adresare personală – iată doar câteva din constantele clienților contemporani.

 

Schimbarea majoră a profilului clientului final a zguduit industria de retail la nivel global

Fenomenul de închidere a magazinelor fizice continuă. Termeni precum „Apocalipsa retail-ului” sau „dispariția afacerilor mici” sunt de natură să îi îngrijoreze pe cei care au investit într-o anumită structură de business.

Însă afacerile mici si mijlocii din retail – conform specialiștilor – pot găsi o șansă de reinventare care să le propulseze înainte în însăși această situație disruptivă. Un articol marca SAP vorbește despre cum poate fi materializată această „renaștere a retail-ului” de către orice afacere. Condiția esențială pentru a reuși constă în înțelegerea și adoptarea la timp și eficient a instrumentelor care permit o transformare corespunzătoare cerințelor clientelei.

Puteți consulta cele 5 acțiuni recomandate, ce sunt facilitate de soluțiile digitale moderne destinate întreprinzătorilor din retail aici, în articolul-sursă (En).

Sphinx IT SAP Business One istoria

Istoria SAP Business One – capitolul întâi

By | SPX Blog | No Comments

La începutul anilor 90, când software-ul financiar disponibil pentru întreprinderile mici și mijlocii era dominat de sistemul de operare DOS, ideea de a implementa tehnologii inovatoare în lumea afacerilor pentru a crea soluții software fiabile care să fie mai bune decât cele disponibile pe piață începea să se contureze tot mai clar.

Echipa de inovatori ale cărei realizări pot fi considerate primul capitol din istoria SAP Business One a trecut produsul ce răspundea dorințelor de mai sus din sistemul Mac în Windows. Infrastructura de bază a produsului a provenit așadar din software-ul de management al școlii Mac și a inclus formulare și elemente de bază de date numite atomi, pe lângă multe alte elemente de Mac GUI.

Produsul inițial a fost numit OCEK (Practitioner în limba engleză). Acesta este motivul pentru care majoritatea fișierelor de baze de date din SAP Business One încep cu O (OINV, OCRD etc.).

Puteți citi în detaliu acest prim capitol despre dezvoltarea SAP Business One, aşa cum este relatat de către Ilan Tal, a cărui carieră a fost legată de acest produs software timp de peste 21 de ani.

Vom reveni cu prezentarea următoarelor capitole.

Sphinx IT sedinta HBR recomandare

Ședințe și întâlniri mai bine planificate cu Design Thinking, conform HBR

By | SPX Blog | No Comments

Într-un articol util îndeosebi întreprinderilor mici și mijlocii, dar nu numai, publicația HBR explorează valoarea adoptării unei strategii moderne pentru zona de ședințe, întâlniri și conferințe inerente activităților interne și externe ale oricărei companii.

Design thinking-ul, sau în traducere aproximativă, gândirea de tip proiectare, pune utilizatorul în centrul întregii experiențe – în acest caz al experienței unei ședințe eficiente, care să rezolve chestiunile aflate în agendă, fără a irosi timpul participanților.

Puteți afla mai multe despre modul în care se pot organiza întâlniri de afaceri care să motiveze, să angajeze și să întrețină atenția angajaților sau a partenerilor de afaceri – din articolul sursă (En).

Vrei să ne contactezi?

Contact   Facebook SPHINX IT

logo_ue2logo_guvro2logo_insstruct2

Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice"
"Investitii pentru viitorul dumneavoastra"

Proiect: "Implementarea unui sistem informatic de gestiune pentru cresterea competitivitatii LASTING Software"
Proiect cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.

"Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro"
"Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei."